Cum va arăta BUGETUL 2013

Guvernul Ponta a anunțat săptămâna aceasta primele cifre legate de bugetul pentru anul 2013, care va fi fundamentat, cel mai probabil, pe o creștere economică de 1,8%, cifră pe care reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice (MFP) au prezentat-o mediului de afaceri. Ceea ce nu va fi însă clar este cum vor fi împărțiți, efectiv, banii între ministere. Până în momentul de față se știe doar că va fi vorba despre 22 de portofolii.

Pe agenda ședinței de guvern de miercuri s-a aflat și o notă oficială a MFP în care se propune tăierea unor cheltuieli de la investiții pentru a se putea asigura reîntregirea integrală a salariilor bugetarilor. Totodată, Ministerul Finanțelor a anunțat că majorarea pensiilor cu 4% reprezintă „o prioritate” pentru guvernul Ponta. Măsura s-ar traduce prin cheltuieli suplimentare la bugetul asigurărilor sociale de stat (pensii) de circa 1,9 miliarde de lei, echivalentul a 0,42 miliarde de euro la un curs mediu de 4,5 lei/euro estimat de Comisia Națională de Prognoză (CNP) pentru anul viitor, potrivit calculelor gândul.

Guvernul mizează pe o creștere de 1,8% din PIB, bancherii spun că va fi cel mult 1,2% din PIB

Economiștii avertizează că majorarea unor cheltuieli într-o conjunctură economică fragilă trebuie făcută cu atenție, indicatorul principal ce trebuie vizat de noii guvernanți fiind deficitul bugetar de 1,7% din PIB, conform metodologiei „cash” (care nu ia în considerare decât veniturile și cheltuielile efective) asumat în acordul cu Fondul Monetar Internațional (FMI), Comisia Europeană (CE) și cu Banca Mondială (BM). Totodată, „împărțirea” banilor de la buget trebuie să fie făcută ținându-se cont de veniturile pe care statul le va încasa în următoarele șase luni, dar și de cheltuielile suplimentare preconizate pentru anul viitor, respectiv restituirea unor tranșe ale împrumutului de la FMI și finanțarea datoriei publice.

„În urma discuțiilor pe care le-am avut cu cei de la Comisia de dialog social din Ministerul Finanțelor Publice pentru 2013 ministerul ia deocamdată în calcul și va încerca să construiască bugetul pe o creștere economică de 1,8% din PIB. Prognozele băncilor și ale altor instituții financiare variază între 0,8 și 1,2% din PIB”, a declarat pentru gândul Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Finanțele țintesc un deficit bugetar de 2,9% conform metodologiei ESA 95 (cea agreată de către Comisia Europeană, care ia în considerare și angajamentele de cheltuieli ale guvernului, motiv pentru care este mai mare decât cel calculat după metodologia „cash”) și reducerea deficitului structural cu 0,5% din PIB, ne-a precizat Pârvan. De asemenea, se ia în calcul o creștere a exporturilor cu 3,8% și a importurilor cu 5,1%, a adăugat el.

Cât poate cheltui statul în 2013

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat nu au voie să depășească anul viitor pragul maxim de 209,4 miliarde de lei, iar sumele alocate pentru plata salariilor bugetarilor trebuie să fie de cel mult 45,8 miliarde de lei, conform Strategiei fiscal-bugetare 2013-2015, asumată de guvernul Ponta în această vară.

În ceea ce privește bugetul pensiilor de stat, cheltuielile trebuie să se încadreze în plafonul de 50,4 miliarde de lei. Pentru șomaj, viitorul executiv poate să aloce cheltuieli în valoare de cel mult 1,9 miliarde de lei, iar la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), suma trebuie să fie sub 18,8 miliarde de lei.

„Prioritatea este deficitul. Sunt anumite măsuri ce pot fi luate, reducerea TVA la alimente, de exemplu, însă aceasta trebuie compensată în altă parte. Legea responsabilității fiscale obligă guvernul să facă ajustări. Dacă se reduce o taxă trebuie compensată cu o altă taxă”, a declarat pentru gândul, Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank.

În opinia sa, România are un spațiu foarte mic de manevră pentru o eventuală relaxare fiscală, respectiv scăderi de taxe și de impozite care depind de veniturile de la buget. „Baza de impozitare trebuie să crească pentru ca veniturile bugetare să nu fie afectate”, a mai precizat Dumitru, ceea ce înseamnă că trebuie continuată lupta împotriva evaziunii fiscale.

Cum arată primele cifre oficiale privind structura bugetului pentru 2013

Executivul ar putea tăia 1,2 miliarde de lei (0,2 mld. euro) de la bugetul total de investiții alocat pentru 2013 pentru a putea asigura reîntregirea totală a salariilor bugetarilor, dar și pentru a putea plăti dobânzile aferente datoriei publice în creștere și pentru a putea finanța deficitul sistemului de pensii de stat și de la bugetul asigurărilor de sănătate.

Practic, potrivit notei prezentate de MFP, suma alocată plății salariilor personalului din sectorul bugetar va crește cu 1,8 miliarde de lei (circa 0,4 mld. euro), cheltuielile pentru cofinanțarea fondurilor europene vor fi majorate cu 2,7 miliarde de lei (circa 0,6 mld. euro), transferurile pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetului fondului național unic de asigurări sociale de sănătate vor crește cu 3,2 miliarde de lei (0,7 mld. euro), iar dobânzile datoriei publice cu 0,4 miliarde de lei (90 mil. euro).

Pentru a se asigura aceste creșteri de cheltuieli, guvernul ia în calcul reducerea subvențiilor cu 0,4 miliarde de lei (90 mil. euro), diminuarea cheltuielilor cu bunuri și servicii cu 0,7 miliarde de lei (157 mil. euro), reducerea cheltuielilor aferente programelor cu finanțare rambursabilă cu 1,9 miliarde de lei (0,4 mld. euro), precum și reducerea cheltuielilor de capital cu 1,2 miliarde de lei (0,2 mld. euro).

România va avea de plătit în 2013 circa 30 de miliarde de euro pentru serviciul datoriei publice

„Alte resurse în afară de banii de la investiții nu prea există”, este de părere analistul economic Ilie Șerbănescu.

„Pe capul bugetului apasă toate raportările din anii de ajustare, de pildă salariile tăiate și recuperate în instanță. Toate plățile se vor face, potrivit hotărârilor judecătorești, începând cu 2013. Va fi un efort imens de a plăti împrumutul de la FMI. Se pare că serviciul total al datoriei publice va fi în 2013 de 30 de miliarde de euro, dintre care 13 miliarde sunt plăți nete. E vorba despre rate ajunse la scadență și pentru care nu există bani și pentru care se vor împrumuta alți bani în sistemul de rostogolide”, a declarat Șerbănescu pentru gândul. „Rostogolirea” reprezintă plata unor împrumuturi ajunse la scadență prin contractarea unor noi credite.

În ceea ce privește majorarea pensiilor, în absența unor creșteri salariale similare, măsura ar putea duce la adâncirea deficitului de la bugetul asigurărilor sociale de stat, dependente de contribuțiile salariaților, susține Șerbănescu.

„Cred că este foarte riscant să te apuci să mărești pensii. Salariile vor rămâne la nivelul din ianuarie 2013, deci vor fi reîntregite și apoi nu se va mai da nimic, iar sursa pentru pensii sunt salariile. Ar fi similar cu ce s-a întâmplat în 2010 când s-a refuzat tăierea pensiilor, dar s-a acceptat tăierea salariilor care sunt cele care le finanțează ceea ce a dus la creșterea deficitului dezastruos din sistemul de pensii de stat”, a explicat el.

În opinia analistului Laurian Lungu, managing partner Macroanalitica, bugetul pentru anul viitor depinde, în principal, de evoluția încasărilor la buget din ultimul trimestru al acestui an și din primul trimestru din 2013.

„Vor exista și presiuni din piață către politicieni pe tema promisiunilor, vor fi negocieri. Conjunctura economică este dificilă și în opinia mea contează care va fi performanța veniturilor din acest trimestru și din trimestrul viitor, va fi un punct de cotitură”, a declarat Lungu pentru gândul.